Tendințe 2025 în legislația rutieră: amenzi, contravenții și digitalizare

Introducere

România continuă să se confrunte cu un număr ridicat de accidente rutiere şi contravenţii, iar autorităţile reacţionează prin reformarea legislaţiei şi digitalizarea controlului în trafic. Statisticile oficiale arată că în primele şapte luni din 2025 s‑au înregistrat 2.130 de accidente rutiere grave, soldate cu 674 de decese şi 1.702 răniţi grav, iar în primele trei luni din 2025 se raportaseră 704 accidente grave, cu 244 de morţi şi 523 de răniţi grav.

Pentru comparaţie, pe parcursul întregului an 2024 au fost raportate 4.235 de accidente grave, 1.478 de decese şi 3.247 de răniţi grav. Pe plan sancţionatoriu, în primele trei luni din 2025 au fost aplicate 476.715 sancţiuni contravenţionale, iar în primele şapte luni numărul sancţiunilor a ajuns la 1.668.471. Pentru comparaţie, în 2024 au fost aplicate 1.964.399 sancţiuni.

Acest articol analizează cele mai recente modificări ale Codului rutier, statisticile actuale privind contravenţiile, cauzele principale ale accidentelor şi instrumentele emergente folosite de autorităţi. Scopul nostru este să vă informăm cu privire la tendinţele legislative şi să vă oferim îndrumare juridică, poziţionându‑ne ca partener de încredere în domeniul dreptului rutier.

Tendinţe legislative recente

Creşterea valorii punctului‑amendă şi clasele de sancţiuni

De la 1 ianuarie 2025, punctul‑amendă reprezintă 5% din salariul minim brut, iar creşterea salariului minim la 4.050 lei a ridicat valoarea punctului‑amendă la 202,5 lei. Codul rutier stabileşte cinci clase de amenzi, valori care variază între 405 lei şi 20.250 lei:

• Clasa I (2–3 puncte): abateri precum nefolosirea semnalizării la schimbarea direcţiei, nepurtarea centurii, nerespectarea culorii galbene a semaforului. Amenzile variază între 405 lei şi 607,5 lei.

• Clasa a II‑a (4–5 puncte): cuprinde nerespectarea semnalelor poliţiştilor, depăşirea coloanelor la semafor şi neacordarea priorităţii.

• Clasa a III‑a (6–8 puncte): include abateri precum expirarea permisului, nepăstrarea distanţei laterale şi nerespectarea regulilor privind bicicletele.

• Clasa a IV‑a (9–20 puncte): sancţiuni pentru conducerea unui vehicul cu ITP expirat, neefectuarea radierii sau conducerea sub influenţa alcoolului (contravenţie, nu infracţiune).

• Clasa a V‑a (21–100 puncte) se aplică doar persoanelor juridice.

OUG 84/2024 – amenzi pe baza filmărilor

Odată cu Ordonanţa de Urgenţă nr. 84/2024, în vigoare din 27 octombrie 2024, poliţiştii pot sancţiona şoferii pe baza imaginilor din camere de bord sau camere de supraveghere. Înregistrările pot fi transmise prin aplicaţia e‑SAR (Sesizări Abateri Rutiere) a Ministerului Afacerilor Interne.

OUG prevede că Poliţia Română poate primi automat de la administratorii drumurilor publice semnalări privind încălcarea normelor (depăşirea vitezei, ignorarea semaforului roşu, comportamentul agresiv), iar administratorii trebuie să asigure că echipamentele de monitorizare sunt omologate şi să informeze publicul despre amplasarea acestora.

Legea 383/2022 şi digitalizarea supravegherii traficului

Legea 383/2022 a introdus măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier. În 2024, Poliţia Română a anunţat lansarea platformei e‑SAR, care procesează semnalările obţinute cu mijloacele tehnice din dotare. În plus, un proiect cofinanţat din fonduri europene – „Dezvoltarea unui sistem mixt mobil de monitorizare a traficului rutier” – vizează dotarea poliţiei cu 300 de autospeciale, 250 de radare mobile, 44 de aparate de depistare a substanţelor stupefiante, 4.000 de dispozitive mobile şi 1.400 de imprimante termice. Obiectivul proiectului este creşterea prezenţei în trafic a poliţiei rutiere, îmbunătăţirea supravegherii şi reducerea numărului de accidente.

Alte modificări notabile

• Permis categoria B pentru tractoare lente – o lege promulgată în 2025 de Președintele Nicușor Dan permite şoferilor cu permis categoria B să conducă tractoare lente fără examen suplimentar (noul Cod rutier 2025). Acest lucru simplifică activitatea fermierilor şi micilor agricultori.

• Plafonarea valorii punctului‑amendă – până la 31 decembrie 2024, valoarea punctului‑amendă a fost plafonată la 165 lei. Din 2025 plafonarea nu s‑a mai prelungit, astfel încât amenzii au crescut automat.

Statistici actuale privind contravenţiile şi accidentele

Evoluţia accidentelor rutiere

• Primele 3 luni 2025 – În perioada ianuarie‑martie 2025 s‑au înregistrat 704 accidente rutiere grave, soldate cu 244 de decese şi 523 de răniţi grav. Faţă de primele trei luni din 2024, numărul accidentelor a scăzut cu 160 (-18,5 %), numărul deceselor cu 67 (-21,5 %) şi numărul răniţilor grav cu 131 (-20 %).

• Primele 7 luni 2025 – La nivel naţional, în perioada ianuarie‑iulie 2025 s‑au raportat 2.130 de accidente rutiere grave, cu 674 de decese şi 1.702 răniţi grav. Principalele cauze generatoare au fost viteza (334 de accidente, 138 decese şi 268 răniţi grav), indisciplina pietonilor (320 de accidente, 109 decese şi 214 răniţi grav) şi neacordarea priorităţii vehiculelor (220 de accidente, 49 decese şi 200 răniţi grav).

• Anul 2024 – Pe parcursul anului 2024 au fost înregistrate 4.235 de accidente rutiere grave, care au provocat 1.478 de decese şi 3.247 de răniţi grav. Aceste valori marchează un progres semnificativ, constituind cel mai redus nivel al ultimului deceniu.

Sancţiuni şi contravenţii

Poliţia Română a intensificat acţiunile de control şi utilizează platforme digitale pentru sancţionarea abaterilor. În primele trei luni din 2025, poliţiştii au aplicat 476.715 sancţiuni contravenţionale şi au reţinut 36.027 de permise de conducere, dintre care 2.318 pentru conducere sub influenţa alcoolului şi 12.447 pentru depăşirea regimului legal de viteză. În primele şapte luni din 2025, numărul sancţiunilor a urcat la 1.668.471; în urma acţiunilor desfăşurate au fost reţinute 110.770 de permise şi retrase 60.057 de certificate de înmatriculare, respectiv 13.000 de plăcuţe de înmatriculare. În aceeaşi perioadă, poliţiştii au depistat 14.806 persoane aflate la volan sub influenţa alcoolului şi au constatat 21.124 de infracţiuni contra siguranţei circulaţiei, dintre care 6.521 pentru alcool şi 2.549 pentru substanţe psihoactive.

Din totalul sancţiunilor aplicate în primele trei luni ale anului 2025, principalele categorii de contravenţii au fost:

Aceste cifre arată că viteza rămâne cel mai frecvent motiv de sancţionare, urmată de indisciplina pietonilor şi a bicicliştilor. Pentru comparaţie, în 2024 numărul total al sancţiunilor aplicate a fost 1.964.399, cu 217.251 de permise de conducere reţinute şi 91.768 de certificate de înmatriculare retrase.

Cauze principale ale accidentelor

Analiza comunicatelor Poliţiei Române pentru 2025 evidenţiază principalele cauze care generează accidente grave:

• Viteza neadaptată – rămâne principala cauză a accidentelor grave. În primele şapte luni din 2025, nerespectarea regimului legal de viteză a generat 334 de accidente, soldate cu 138 de decese şi 268 de răniţi grav. În primul trimestru din 2025 s‑au înregistrat 134 de accidente cauzate de viteză, cu 56 de decese şi 102 răniţi grav.

• Indisciplina pietonilor – în primele şapte luni au avut loc 320 de accidente provocate de pietoni, soldate cu 109 decese şi 214 răniţi grav. În primele trei luni din 2025 s‑au raportat 146 de accidente de acest fel, cu 60 de decese şi 86 de răniţi grav.

• Neacordarea priorităţii – lipsa de prioritate acordată vehiculelor şi pietonilor a generat 220 de accidente în primele şapte luni ale anului (49 decese şi 200 răniţi grav). În primul trimestru s‑au înregistrat 66 de accidente provocate de neacordarea priorităţii pietonilor şi 61 de accidente din cauza neacordării priorităţii vehiculelor.

• Indisciplina bicicliştilor – această cauză a produs 52 de accidente în primele trei luni ale anului 2025, rezultând 10 decese şi 42 de răniţi grav. Deşi procentual mai mică, indisciplina bicicliştilor contribuie la aproape 7 % din totalul accidentelor grave.

• Conducerea sub influenţa alcoolului sau a substanţelor psihoactive – în primele şapte luni ale anului 2025 poliţiştii au depistat 14.806 şoferi aflaţi la volan sub influenţa alcoolului şi au constatat 2.549 de infracţiunipentru consum de substanţe psihoactive. Aceste valori arată că, deşi numărul accidentelor este în scădere, consumul de alcool şi droguri rămâne un pericol major pentru siguranţa rutieră.

Instrumente emergente şi digitalizare

Modernizarea monitorizării traficului se numără printre măsurile prioritare ale autorităţilor. Proiectul Sistemul mixt mobil de monitorizare a traficului vizează dotarea poliţiei rutiere cu autospeciale, radare mobile şi dispozitive de testare a drogurilor. Aceste echipamente vor oferi poliţiştilor o mobilitate sporită, vor permite urmărirea rapidă a vehiculelor şi vor creşte capacitatea de depistare a şoferilor sub influenţa alcoolului sau a substanţelor interzise.

În acelaşi timp, lansarea platformei e‑SAR şi intrarea în vigoare a OUG 84/2024 deschid calea sancţionării şoferilor pe baza filmărilor altor participanţi la trafic sau a camerelor montate pe infrastructură. Autorităţile primesc automat date de monitorizare privind posibilele încălcări (viteză, trecere pe roşu, comportament agresiv) şi pot emite amenzi fără ca echipajul să fie prezent la faţa locului. Administratorii drumurilor au obligaţia să omologheze echipamentele şi să informeze publicul despre amplasarea lor.

Aceste instrumente reflectă o tendinţă generală de digitalizare a aplicării legii, care aduce beneficii (creşterea probelor şi a eficienţei) dar şi provocări legate de protecţia datelor şi respectarea drepturilor contravenienţilor. Este important ca şoferii să fie informaţi cu privire la aceste sisteme şi să îşi cunoască drepturile în cazul în care primesc o sancţiune.

Opinii de specialişti şi studii de caz

Avocatul Poporului a publicat în 2025 un raport special privind siguranţa rutieră, evidenţiind că, între 2020 şi 30 aprilie 2024, au fost înregistrate 114.691 de accidente rutiere cu victime, soldate cu 6.999 de decese, 17.409 răniţi grav şi 124.551 răniţi uşor. Raportul atrage atenţia asupra multiplelor cauze: încălcarea regulilor de circulaţie, starea precară a drumurilor, marcaje rutiere lipsă sau neconforme, starea tehnică a vehiculelor şi consumul de alcool ori droguri. Avocatul Poporului recomandă modernizarea infrastructurii rutiere, armonizarea legislaţiei cu standardele UE şi implementarea rapidă a proiectelor de digitalizare.

Din perspectivă juridică, numeroase contravenţii pot fi contestate dacă procesul‑verbal conţine erori (date greşite, lipsa semnăturilor, descriere vagă a faptei). OUG 84/2024 impune ca filmările să surprindă comportament agresiv sau o încălcare clară a normelor pentru ca amenda să fie valabilă. În practică, avocaţii specializaţi în drept contravenţional pot verifica legalitatea procedurilor, pot solicita expertize tehnice pentru echipamentele folosite şi pot obţine anularea sancţiunilor atunci când drepturile cetăţenilor sunt încălcate.

Un studiu de caz elocvent îl reprezintă statisticile privind accidentele cauzate de viteză: în primele şapte luni din 2024, 385 de accidente grave au fost generate de viteza neregulamentară, cu 148 de decese şi 330 de răniţi grav. Acest exemplu arată că depăşirea limitei legale continuă să fie un factor major de risc şi justifică investiţiile în radare mobile şi campanii de educaţie rutieră. De asemenea, datele arată că, în 2024, poliţiştii au depistat 32.770 de şoferi sub influenţa alcoolului, ceea ce evidenţiază necesitatea intensificării controalelor şi a testelor pentru substanţe psihoactive.

Implicaţii pentru şoferi şi recomandări

1. Actualizaţi‑vă cunoştinţele despre Codul rutier. Legislaţia se modifică frecvent: de la creşterea valorii punctului‑amendă până la posibilitatea de a fi sancţionat pe baza filmărilor. Citiţi periodic noutăţile legislative şi adaptaţi‑vă comportamentul.

2. Respectaţi limitele de viteză şi adaptaţi‑vă stilul de conducere. Viteza neadaptată la condiţiile de drum rămâne principala cauză a accidentelor grave. Conform datelor Poliţiei Române, în primele şapte luni ale anului 2025, nerespectarea vitezei legale a generat 334 de accidente soldate cu 138 de morţi şi 268 de răniţi grav, iar în primul trimestru au fost înregistrate 134 de accidente, cu 56 de decese şi 102 răniţi grav. Pe timp de ploaie sau zăpadă, circulaţi sub limita legală şi adaptaţi‑vă stilul de condus.

3. Purtaţi centura şi utilizaţi dispozitivele „mâini libere”. Centura de siguranţă reduce riscul de rănire gravă, iar folosirea telefonului mobil la volan, fără sistem hands‑free, poate atrage reţinerea permisului. Respectarea acestor reguli simple scade probabilitatea de accident şi contravenţie.

4. Fiţi atenţi la e‑SAR şi la camerele de monitorizare. Dacă filmaţi un comportament agresiv, îl puteţi raporta prin e‑SAR. În acelaşi timp, ştiţi că înregistrările altor şoferi pot fi folosite împotriva dvs. doar în condiţiile impuse de OUG 84/2024.

5. Consultaţi un avocat în cazul unei sancţiuni. Un avocat specializat poate analiza procesul‑verbal, poate verifica dacă echipamentul de măsurare era omologat şi poate depune contestaţia în termenul legal. Chiar dacă plătiţi amenda în 15 zile (beneficiind de reducerea de 50 %), aveţi dreptul să o contestaţi.

Concluzie şi invitaţie

Legislaţia rutieră din România traversează o perioadă de transformări majore. Creşterea valorii punctului‑amendă, digitalizarea supravegherii traficului, introducerea posibilităţii de a sancţiona pe baza filmărilor şi investiţiile în sisteme mobile de monitorizare sunt măsuri care urmăresc reducerea accidentelor şi creşterea disciplinei în trafic. În acelaşi timp, statisticile recente arată că viteza, indisciplina pietonilor şi consumul de alcool sau droguri continuă să provoace drame pe şosele.

Ca firmă de avocatură specializată în drept rutier, vă oferim consultanţă juridică completă: de la interpretarea noilor norme până la reprezentarea în instanţă pentru anularea proceselor‑verbale.

Dacă aţi primit o amendă sau doriţi să preveniţi posibile contravenţii, contactaţi‑ne astăzi pentru a beneficia de expertiza noastră. Împreună putem contribui la crearea unei culturi a siguranţei rutiere în România.