Conducerea sub influența drogurilor în România, cum se testează și se sancționează

Pretext

Conducerea sub influența drogurilor este o infracțiune gravă, care pune în pericol siguranța și viața participanților la trafic. Drogurile afectează capacitatea de reacție, atenția, percepția și judecata șoferilor, crescând riscul de a provoca accidente rutiere. În România, legislația prevede sancțiuni dure pentru cei care conduc sub influența drogurilor, inclusiv pedepse cu închisoarea, amenzi și suspendarea permisului de conducere. În acest articol, vom prezenta cum se testează și se sancționează conducerea sub influența drogurilor în România, care sunt tipurile de droguri depistate, care sunt drepturile și obligațiile șoferilor suspectați de consum de droguri și care sunt consecințele juridice și sociale ale acestei infracțiuni.

Cum se testează conducerea sub influența drogurilor în România?

În România, testarea conducătorilor auto pentru depistarea consumului de droguri se face cu ajutorul unor aparate numite DrugTest, care analizează saliva șoferului. Aceste aparate pot detecta opt tipuri de substanțe psihoactive: cocaină, opioide, metadonă, benzodiazepine, THC (canabis), amfetamină, metamfetamină și ketamină.

Testarea se face în următoarele situații:

• la solicitarea organelor de poliție rutieră, în cazul în care există indicii că șoferul a consumat droguri;

• la solicitarea organelor judiciare, în cazul în care șoferul este implicat într-un accident rutier soldat cu victime sau pagube materiale;

• la solicitarea organelor de control al transportului rutier, în cazul în care șoferul efectuează transport public de persoane sau mărfuri.

Testarea se face pe loc, prin recoltarea unei probe de salivă cu ajutorul unui tampon absorbant. Rezultatul testului este afișat pe ecranul aparatului după câteva minute. Dacă rezultatul este negativ, șoferul poate continua drumul. Dacă rezultatul este pozitiv, șoferul este condus la o unitate medicală autorizată pentru recoltarea unei probe biologice de sânge sau urină, în vederea stabilirii cu exactitate a prezenței și a cantității de droguri din organism.

Cum se sancționează conducerea sub influența drogurilor în România?

Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive este o infracțiune prevăzută de articolul 336 alineatul (2) din Codul penal. Sancțiunea prevăzută pentru această infracțiune este închisoarea de la unu la cinci ani sau amenda penală. În plus, ca măsură complementară, se dispune suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă cuprinsă între doi și cinci ani.

Sancțiunea se poate agrava dacă fapta este săvârșită în următoarele circumstanțe:

• dacă șoferul efectuează transport public de persoane sau transport de substanțe periculoase;

• dacă șoferul desfășoară activități de instruire sau examinare pentru obținerea permisului de conducere;

• dacă fapta a avut ca urmare vătămarea corporală sau moartea uneia sau mai multor persoane.

În aceste cazuri, sancțiunea prevăzută este închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă cuprinsă între 1 și 5 ani.

Ce tipuri de droguri sunt depistate în România?

În România, testele antidrog pot depista opt tipuri de substanțe psihoactive, care sunt clasificate în funcție de gradul lor de risc și de dependență. Acestea sunt:

• droguri de mare risc: cocaina, heroina, morfina, opium, LSD, ecstasy, metamfetamina;

• droguri de risc: canabisul, hașișul, amfetamina, ketamina, metadona, codeina, benzodiazepinele.

Drogurile de mare risc sunt cele care au un potențial ridicat de a provoca dependență fizică și psihică, precum și efecte nocive asupra sănătății și comportamentului. Drogurile de risc sunt cele care au un potențial mai scăzut de a provoca dependență și efecte adverse, dar care totuși afectează starea de conștiență și capacitatea de reacție.

Care sunt drepturile și obligațiile șoferilor suspectați de consum de droguri?

Șoferii suspectați de consum de droguri au următoarele drepturi:

• dreptul la informare: șoferii trebuie să fie informați despre motivul testării, despre procedura de testare, despre rezultatul testului și despre consecințele juridice ale acestuia;

• dreptul la apărare: șoferii au dreptul să solicite asistența unui avocat, să conteste rezultatul testului sau să ceară o expertiză toxicologică;

• dreptul la respectarea demnității și a integrității fizice și psihice: șoferii nu pot fi supuși la violențe, amenințări, umilințe sau alte tratamente inumane sau degradante.

Șoferii suspectați de consum de droguri au următoarele obligații:

• obligația de a se supune testării: șoferii nu pot refuza testarea antidrog fără un motiv întemeiat. Refuzul nejustificat al testării constituie o infracțiune prevăzută de articolul 337 din Codul penal și se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani;

• obligația de a respecta indicațiile organelor competente: șoferii trebuie să respecte indicațiile organelor de poliție rutieră sau ale organelor judiciare care efectuează testarea antidrog. Nerespectarea acestor indicații poate constitui o contravenție sau o infracțiune, în funcție de gravitatea faptei;

• obligația de a nu conduce sub influența drogurilor: șoferii nu au voie să conducă sub influența drogurilor, indiferent de cantitatea sau tipul de drog consumat. Conducerea sub influența drogurilor este o infracțiune prevăzută de articolul 336 alineatul (2) din Codul penal și se sancționează cu închisoare sau amendă penală.

Care sunt consecințele juridice și sociale ale conducerei sub influența drogurilor?

Conducerea sub influența drogurilor are consecințe grave atât din punct de vedere juridic, cât și din punct de vedere social.

Consecințele juridice pot fi:

• pedepse cu închisoarea sau amenzi penale;

• suspendarea sau interzicerea exercitării dreptului de a conduce;

• anularea permisului de conducere;

• despăgubiri civile pentru victimele accidentelor rutiere provocate;

• răspundere penală pentru alte infracțiuni conexe, cum ar fi uciderea din culpă sau vătămarea corporală din culpă.

Consecințele sociale pot fi:

• pierderea reputației și a încrederii celor apropiați;

• dificultăți în găsirea sau păstrarea unui loc de muncă;

• probleme de sănătate fizică și psihică cauzate de consumul de droguri;

• dependență de droguri și nevoia de tratament specializat;

• izolare socială și marginalizare.

Concluzie

Conducerea sub influența drogurilor este o infracțiune care se pedepsește cu închisoare sau amendă penală, suspendarea sau interzicerea dreptului de a conduce și confiscarea vehiculului. Testarea antidrog se face cu ajutorul unor aparate care analizează saliva șoferului și care pot depista opt tipuri de substanțe psihoactive. Șoferii suspectați de consum de droguri au dreptul la informare, la apărare și la respectarea demnității, dar au și obligația de a se supune testării, de a respecta indicațiile organelor competente și de a nu conduce sub influența drogurilor. Conducerea sub influența drogurilor are consecințe grave atât din punct de vedere juridic, cât și din punct de vedere social, afectând siguranța și viața participanților la trafic, reputația și încrederea celor apropiați, sănătatea fizică și psihică, situația profesională și integrarea socială.